Baza noastră cu două etaje este adaptată pentru a asigura nevoile de viață și capacitățile de cercetare pentru cinci persoane. Are o cupolă în care vom cultiva plante, două observatoare, panouri solare care furnizează energie stației și o platformă de aterizare cu o rachetă. De asemenea, ar fi echipată cu vehicule care ar ajuta la explorarea Lunii. La primul subsol ar exista o secțiune științifică destinată cercetării și gestionării operațiunilor bazei. Ar exista camere cu mașini care să controleze aerul, apa și energia, precum și o sală IT. De asemenea, ar include mai multe laboratoare, unul cu pereți mai groși pentru experimente periculoase, o magazie și o cameră frigorifică. La cel de-al doilea subsol s-ar afla partea rezidențială. Ar exista camere pentru fiecare astronaut, o bucătărie, o magazie de alimente, o sală de sport și o mașină de separare a gunoiului. De asemenea, ar exista mai multe sasuri care să asigure siguranța oamenilor din interior.

Marginea craterului Shackleton, cu panouri solare pe tot perimetrul craterului. De asemenea, am avea două observatoare, unul pe muntele Malapet, vizibil de pe Pământ, iar cel de-al doilea în craterul Aitken, care este foarte interesant pentru cercetare.

Datorită poziției panourilor solare, indiferent de partea pe care cade soarele, acestea ar furniza în mod constant electricitatea și energia necesare pentru funcționarea stației. Am dori să amplasăm baza pe partea Lunii care este vizibilă de pe Pământ. Craterul lui Shackleton este situat la polul sudic al Lunii, unde există cratere de gheață. De la acestea am putea extrage resurse de apă, care ar fi folosite pentru creșterea plantelor și pentru nevoile vieții de zi cu zi. Acest crater este cunoscut pentru temperatura sa neschimbătoare, ceea ce ne-ar ajuta să reglăm condițiile atmosferice.

Am putea obține apă din gheața găsită în craterele de gheață de pe Lună. În stația noastră va exista o mașină care va fi folosită pentru a zdrobi și topi gheața pentru a obține apă. Apa ar fi transportată de la mașina din crater la mașina din baza noastră, unde ar fi filtrată și tratată pentru consumul uman. Apoi ar fi distribuită prin conducte în diferite încăperi, în funcție de cerere.

O parte din hrană va fi transportată de pe Pământ la baza noastră. Cu toate acestea, ar fi posibil să se cultive unele plante pe suprafața Lunii. Astfel de plante sunt, de exemplu: roșii, creson, rucola, ridichi, secară, quinoa, arpagic, mazăre și praz. Acestea sunt plante care au nevoie de mult potasiu și fier pentru creștere, care se găsesc în solul lunar.

Am putea obține energie de la panouri solare care ar avea o suprafață totală de aproape 200 m2. Acestea ar acoperi cu ușurință consumul nostru de energie. Sursa noastră de rezervă ar fi un reactor nuclear sau baterii umplute cu surplusul de energie de la panouri.

Am putea extrage aerul din gheață cu ajutorul aparatului Hofmann. Sursa de rezervă de aer ar fi oxigenul de pe Pământ, pe care l-am extrage prin electroliza sărurilor topite.

Atunci când astronauții ar ajunge pe Lună, baza noastră ar fi deja construită, deoarece am fi trimis vehicule acolo pentru a o construi. În primul rând, ei ar săpa o groapă și ar face beton folosind apa și ar face un zid exterior în care ar face găuri și le-ar umple cu apă. Apoi, folosind un filament de polietilenă, ar imprima stația. Astronauții ar extinde baza folosind filamentul de plastic livrat de pe Pământ sub forma unor containere cu alimente sau alte obiecte necesare. Cu ajutorul acestuia, roboții ar construi următoarele părți ale micii noastre lumi.

Pereții vor fi din polietilenă și vor avea o grosime de cel puțin 20 cm. Baza ar fi acoperită cu un perete gros de beton cu găuri pentru apă, ceea ce ar reprezenta o altă protecție împotriva radiațiilor. Betonul, care face parte din acest compozit, este un izolator care i-ar proteja pe astronauți de temperatura exterioară. Am avea camere de aerisire datorită cărora atmosfera Lunii nu ar ajunge în interior. În cazul în care sasurile ar fi avariate, toți astronauții s-ar ascunde într-o cameră de lângă sas și ar rămâne acolo până când ar sosi ajutoare de pe Pământ.

Astronautul nostru John tocmai s-a trezit. Mai întâi, John s-a dus la baie și a făcut un duș cu apă. În spatele peretelui a putut auzi aparatul. După duș, s-a dus să pregătească micul dejun. S-a dus în magazie pentru a lua câteva ouă praf pentru a face omletă și pentru a lua arpagic din cupolă. A trebuit să folosească un lift pentru a ajunge acolo. Când a terminat, au venit toți colegii săi, au luat micul dejun și au început ziua. John a mers la sala de sport pentru a se menține în formă. Kasia, o astronaută din Polonia, era și ea acolo. Ea a promis că îl va ajuta pe John să adune solul lunar de care avea nevoie pentru experimentele de astăzi. După ce a făcut mișcare, John a pregătit recipientele pentru eprubete, și-a pus costumul și a plecat pe suprafața Lunii împreună cu prietenul său. Au trecut prin sasurile de afară. Când au terminat, au pus o parte din eprubete într-o magazie și o cameră rece. Pe restul le-au luat cu ei într-un laborator special cu pereți groși pentru a verifica inflamabilitatea regolitului. Ceilalți astronauți i-au urmărit printr-o fereastră. Au trimis imediat rezultatele cercetărilor lor unei agenții de pe Pământ. Se făcuse târziu, așa că toată lumea s-a pregătit să urmărească roiurile de asteroizi din observator. Au fost nevoiți să întoarcă observatorul pentru a putea observa acest fenomen. John, care era obosit după o zi lungă, a luat cina și s-a dus la culcare. Adormind, și-a auzit colegii uitându-se la un film în sufragerie.